mărmurar

MĂRMURÁR, mărmurari, s.m. Meşter care lucrează marmura. – Marmură + suf. -ar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MĂRMURÁR ~i m. Meşter care lucrează marmura. /marmură + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mărmurár s. m., pl. mărmurári
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MĂRMURÁR s. (rar) marmurist.
(Dicţionar de sinonime)