mărtăci dex - definiţie, sinonime, conjugare
MARTÁC, martaci, s.m. (Pop.) Stâlp, bârnă, par de lemn, întrebuinţat ca material de construcţie. – Din tc. mertek.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

martác (martáci), s.m. – Par, ţăruş. Tc. mertek „lemn fasonat” (Şeineanu, II, 249; Berneker, II, 38; Tiktin; Lokotsch 1458), cf. bg. martak. – Der. mărtăci, vb. (a pune bîrne la acoperiş).
(Dicţionarul etimologic român)

martác s. m., pl. martáci
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mărtăcí, mărtăcésc, vb. IV (reg., înv.) a pune martaci (stâlpi) la bordei, a propti cu martaci.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
MARTÁC s. v. căprior, cătuşă, chingă.
(Dicţionar de sinonime)

MÂRTÁC s. v. cotoi, motan, pisoi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mar mart marta martac

Cuvinte se termină cu literele: ci aci taci rtaci artaci