mărunțele dex - definiţie, sinonime, conjugare
MĂRUNT, -Ă, mărunţi, -te, adj. 1. De dimensiuni, de proporţii reduse; (foarte mic). ♦ Cu elemente componente foarte mici; fin. ♦ (Adesea adverbial) Tăiat, sfărâmat, rupt în bucăţi de dimensiuni reduse. ♦ (Despre scris) Cu litere foarte mici. ♦ (Despre ploaie, burniţă etc.) Cu stropi sau cu fulgi mici şi deşi. 2. (Despre bani; adesea substantivat) Cu monede divizionare, cu mărunt. 3. De înălţime, de statură mică; scund, mic. ♦ Scurt. 4. (Despre mers) Cu paşi mici (şi grăbiţi). ♦ (Substantivat, f.art.) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. 5. (Despre fiinţe) Care este de vârstă fragedă, abia născut sau de câţiva ani; care este nevârstnic. 6. Fig. (Despre oameni) Care are o importanţă, o valoare redusă; mic, neînsemnat. ♢ Expr. Multe şi mărunte = lucruri de tot felul. ♦ Care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie; de rând. 7. Fig. (Despre oameni) Lipsit de înţelegere, de generozitate, care dovedeşte orizont limitat. [Var.: (pop.) mănúnt, -ă adj.] – Lat. minutus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MĂRUNŢÉL, -EÁ, -ÍCĂ, mărunţei, -ele, adj. Diminutiv al lui mărunt. ♦ (Substantivat, m.art.) Dans popular românesc din Bihor, cu mişcare rapidă, executat în perechi; melodie după care se execută acest dans. – Mărunt + suf. -el, -ea, -ică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MĂRÚN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care este de proporţii foarte reduse; mic de tot. Pietre ~te. Paşi ~ţi. ♢ Bani ~ţi bani în monede divizionare de valoare mică. 2) (despre scris) Care este cu litere foarte mici. 3) (despre persoane) Care este mic de statură; scund. 4) fig. Care este de mică importanţă. ♢ Multe şi ~te lucruri de tot felul, dar lipsite de importanţă. 5) fig. (despre oameni) Care dovedeşte lipsă de nobleţe sufletească; lipsit de generozitate; meschin. /<lat. minutus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MĂRUNŢÍCĂ f. 1) mai ales art. Dans popular care se execută în perechi cu paşi mărunţi şi rapizi. 2) Melodie după care se execută acest dans. /mărunt + suf. ~ică
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mărúnt (mărúntă), adj. – Mic. – Var. (Banat., Mold) mănunt. Mr., megl. minut. Lat. mĭnŭtus (Puşcariu 1037; Candrea-Dens., 1058; REW 5600), cf. it. minuto, prov. menut, fr. menu, sp. menudo, port. miudo. în rezultatul normal, cu n propagat, primul n s-a disimulat. Cf. minut. Der. măruntaie, s.f. pl. (viscere; mărunţişuri; Arg., mărunţiş), din lat. mĭnūtalia (Puşcariu 1038; Candrea-Dens., 1060; REW 5596), cf. it. minutaglia, cat. menudall; măruntă, s.f. (rar, rămăşiţă, rest; dans tipic cu paşi mărunţi); mărunţică, s.f. (Arg., bîtă, par, ciomag); mărunte, s.f. (pl., Arg., bani); mărunţel, adj. (micuţ); mărunţel, s.m. (varietate de struguri); mărunţi (var. rară, mărunţa), vb. (a fărîmiţa, a ciuguli); mărunţeli, vb. (a ciuguli, a fărîmiţa), cu suf. expresiv -li, sau direct din mărunţel; mărunţime, s.f. (micime); mărunţiş, s.n. (lucru fără importanţă, fleac, nimic; detaliu; bami în monede mici); mărunţişar, s.m. (negustor de mărunţişuri). – Din rom. provine bg. măruncŭkŭ „contribuţie de mică importanţă” (Capidan, Raporturile, 229).
(Dicţionarul etimologic român)

scai mărúnt s. m. + adj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mărúnt adj. m., pl. mărúnţi; f. sg. mărúntă, pl. mărúnte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mărunţél adj. m., pl. mărunţéi; f. sg. mărunţică/mărunţeá, pl. mărunţéle
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MĂRÚNT adj., s. 1. adj. mic. (Vietăţi ~.) 2. adj. v. fin. (Nisip ~; sare ~.) 3. adj. v. scund. 4. adj. jos, mic, scund, (reg.) pitulat. (Casă ~.) 5. adj. v. inferior. 6. adj. v. neînsemnat. 7. adj. v. meschin. 8. adj. mic, neînsemnat. (Cheltuieli ~.) 9. adj. derizoriu, neînsemnat. (O valoare ~.) 10. s. v. mărunţiş.
(Dicţionar de sinonime)

MĂRUNŢÉLUL s. art. (COR.) învârtita (art.), (reg.) rusasca (art.). (~ este un dans popular cu învârtituri.)
(Dicţionar de sinonime)

MĂRUNŢÉLE s. pl. v. măruntaie.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Măruntmăşcat
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mar maru marun marunt

Cuvinte se termină cu literele: le ele tele ntele untele