măscărit dex - definiţie, sinonime, conjugare
MĂSCĂRÍ, măscăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A certa, a ocărî, folosind vorbe urâte; a batjocori. ♦ Fig. A injosi, a pângări o idee, un sentiment. – Din mascara.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MĂSCĂR//Í ~ésc tranz. reg. 1) A face să se măscărească; a murdări. 2) A trata cu măscări; a vorbi de rău; a huli; a ponegri; a batjocori; a denigra; a defăima; a calomnia; a cleveti; a bârfi; a blama. /Din mascara
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE MĂSCĂR//Í mă ~ésc intranz. reg. A deveni murdar; a se umple de murdărie; a se murdări. /Din mascara
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

măscărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. măscărésc, imperf. 3 sg. măscăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. măscăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

măscărí s.f. pl. (pop.) vorbe sau fapte necuviincioase, neruşinate, obscene, pornografice.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

măscărí2 vb. IV (reg.) a se surpa.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)

măscărít s.n. (înv.) impozit pentru o căruţă de peşte.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
MĂSCĂRÍ vb. v. batjocori, bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, drăcui, înjura, masca, ocărî, ponegri, ridiculiza, zeflemisi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mas masc masca mascar

Cuvinte se termină cu literele: it rit arit carit scarit