măsluitoare

MĂSLUITÓR, -OÁRE, măsluitori, -oare, s.m. şi f. Persoană care măsluieşte cărţile de joc. ♦ P.gener. falsificator, trişor. [Pr.: -lu-i-] – Măslui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MĂSLUITÓR ~i m. 1) Persoană care măsluieşte cărţile de joc; trişor. 2) Persoană care măsluieşte faptele pentru a trage foloase personale; mistificator. [Sil. -lu-i-] /a măslui + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

măsluitór s. m. (sil. -lu-i-), pl. măsluitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

măsluitoáre s. f. (sil. -lu-i-), g.-d. art. măsluitoárei; pl. măsluitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MĂSLUITÓR s. falsificator.
(Dicţionar de sinonime)