mătăcină dex - definiţie, sinonime, conjugare
MĂTĂCÍNĂ, mătăcine, s.f. Numele a două plante erbacee aromatice: a) plantă meliferă, originară din Siberia, cu frunze lanceolate şi cu flori albastre sau albe, cultivată ca plantă ornamentală şi pentru florile ei bogate în nectar (Dracocephalum moldavica); b) roiniţă2. [Var.: mătăciúne s.f.] – Din bg. maticina, scr. matočina.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

mătăcínă (mătăcíni), Melisă, roiniţă (Melissa officinalis). – Var. (Mold.) mătăciune. Bg. matečina, matičina, din sl. matica „regina albinelor” (Cihac, 182; Tiktin; Conev 44).
(Dicţionarul etimologic român)

mătăcínă/mătăciúne s. f., g.-d. art. mătăcínei/mătăciúnii; pl. mătăcíne/mătăciúni
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MĂTĂCÍNĂ s. (BOT.; Dracocephalum moldavica) (rar) melisă, (reg.) roiniţă, bosioc-de-munte, busuiocul-stupului.
(Dicţionar de sinonime)

MĂTĂCÍNĂ s. v. melisă, roiniţă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mat mata matac mataci

Cuvinte se termină cu literele: na ina cina acina tacina