mașa dex - definiţie, sinonime, conjugare
MAS, masuri, s.n. (Reg.) Faptul de a mânca; popas (peste noapte); p.ext. loc de popas peste noapte. ♦ Găzduire peste noapte. – Lat. mansum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MÁSĂ2, mese, s.f. 1. Mobilă formată dintr-o placă dreptunghiulară, pătrată sau rotundă, sprijinită pe unul sau mai multe picioare şi pe care se mănâncă, se scrie etc. ♢ Masă verde = a) masă2 (1), de obicei acoperită cu postav verde, la care se joacă jocuri de noroc; p. ext. joc de noroc; b) masă2 (1) în jurul căreia stau diplomaţii când duc tratative internaţionale. Masă rotundă = dezbatere liberă pe o temă dată, la care sunt chemaţi să-şi spună cuvântul specialiştii din domeniul respectiv (sau reprezentanţi ai publicului larg). Sală de mese = încăpere în care se serveşte mâncarea într-o şcoală, într-o cazarmă, la o cantină, etc. Masă caldă = un fel de tejghea metalică încălzită pe care sunt expuse şi menţinute calde preparate alimentare, în localurile de alimentaţie publică. ♢ Loc. adv. Cu (sau pe) nepusă masă = pe neaşteptate, pe nepregătite, deodată. ♢ Expr. Capul (sau fruntea) mesei = locul de cinste ocupat de unul dintre comeseni. A pune (sau a întinde, a aşterne) masa = a aranja, a pregăti şi a pune pe masă2 (1) toate cele necesare pentru a servi mâncarea. A strânge masa = a aduna de pe masă2 (1) mâncările rămase şi farfuriile, tacâmurile etc. cu care s-a mâncat. A nu avea ce pune pe masă = a nu avea cu ce trăi, a fi sărac. Pune-te (sau întinde-te) masă, scoală-te (sau ridică-te) masă = a) se spune despre cei care duc o viaţă plină de desfătări, care trăiesc fără griji, care aşteaptă totul de-a gata; b) se spune când eşti obligat să serveşti mereu de mâncare. A întinde masă mare sau a ţine masă întinsă = a primi invitaţi mulţi, a oferi ospeţe, banchete; p. ext. a se ţine de petreceri. A pune (pe cineva) la masă cu tine = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat. ♦ (Cu sens colectiv) Persoanele care stau în jurul aceleiaşi mese2 (1) şi mănâncă; mesenii. 2. Ceea ce se mănâncă; mâncare, bucate; p. ext. prânz, cină; ospăţ, banchet. ♢ Înainte de masă = a) în partea zilei care precedă prânzul; b) în fiecare dimineaţă. După masă = a) în partea zilei care urmează după prânz; după-amiază; b) în fiecare după-amiază. ♢ Expr. A lua masa sau a sta (ori a şedea) la masă = a mânca de prânz sau de cină. A avea casă şi masă = a avea ce-i trebuie pentru a trăi. A-i fi (cuiva) casa casă şi masa masă = a duce o viaţă ordonată, fără necazuri. 3. Nume dat mai multor obiecte sau părţi de obiecte care seamană cu o masă2 (1) şi se folosesc în diverse scopuri practice. ♢ Masă de operaţie = obiect de metal pe care este întins un pacient în timpul intervenţiei chirurgicale. 4. Compus: (Bot.) masa-raiului = plantă erbacee cu flori roz-purpurii (Sedum carpaticum). – Lat. mensa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MASÁ1, masez, vb. I. Tranz. şi refl. A(-şi) face masaj; a trage. – Din fr. masser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MASÁ2, masez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) aduna în număr mare, în grup compact; a (se) concentra, a (se) îngrămădi. – Din fr. masser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MÁSĂ1, mase, s.f. 1. Mulţime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populaţiei. ♢ Loc. adj. De masă = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. ♢ Cântec de masă (sau de mase) = cântec cu conţinut patriotic, având un caracter mobilizator. 2. Îngrămădire de elemente (de aceeaşi natură ori diferite) care alcătuiesc împreună un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea îngrămădire de elemente. ♢ Masă verde = nutreţ pentru vite; furaj. Mase plastice = materiale plastice. Masă de aer = porţiune imensă, relativ omogenă, a troposferei, cu proprietăţi distincte faţă de porţiunile înconjurătoare. ♢ Loc. adj. şi adv. În masă = a) în cantitate mare; masiv. Transporturi în masă; b) cu toţii; în număr mare. ♦ Cantitate mare din ceva (în raport cu restul ansamblului). ♢ Masa vocabularului = partea cea mai mare şi mai mobilă a vocabularului. ♦ Corp solid, compact; bloc. 3. (Fiz.) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică (în raport cu volumul). ♢ Masă atomică = greutate atomică. Masă moleculară = greutate moleculară. Masă specifică = densitate. 4. (Jur.) Totalitate a creditelor sau datoriilor unui falit; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi lucrative. – Din fr. masse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MAS ~uri n. 1) Oprire pentru odihnă (peste noapte). 2) Loc de odihnă peste noapte. /<lat. mansum
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MÁS//Ă1 mése f. 1) Mobilă formată dintr-o placă orizontală, pusă pe un suport sau pe picioare, având diverse întrebuinţări (în special pentru a se servi pe ea mâncarea). ~ de scris. ~ de lucru. ♢ ~ verde a) masă pentru jocuri de noroc; b) masă la care se duc tratative diplomatice. ~ rotundă dezbatere liberă între specialişti pe o temă dată. ~ întinsă masă plină de bucate, pregătită pentru oaspeţi. Capul mesei loc de cinste rezervat unei persoane în semn de stimă deosebită. A strânge ~a a face curat pe masă după mâncare. 2) Mâncarea servită; bucate. 3) Mâncarea de la amiază (constând, de obicei, din mai multe feluri); prânz. ♢ Înainte de ~ în partea zilei care precedă prânzul. După ~ în partea zilei care urmează după prânz. 4) Proces de alimentare. ♢ A se aşeza la ~ a începe mâncarea. A sta la ~, a lua ~a a mânca. 5) Obiecte sau părţi de obiecte care seamănă cu această mobilă, având diverse întrebuinţări. [G.-D. mesei] /<lat. mensa
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A MAS//Á1 ~éz tranz. 1) A strânge într-un tot; a dispune în masă; a reuni; a îngrămădi. 2) A face să se maseze. /<fr. masser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A MAS//Á2 ~éz tranz. (corpul sau părţi ale acestuia) A supune masajului pentru a înviora circulaţia sângelui, a activiza metabolismul sau a favoriza eliminarea toxinelor din organism. /<fr. masser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE MAS//Á se ~eáză intranz. 1) (despre persoane) A se concentra în număr mare. 2) (despre trupe militare) A se dispune mai aproape unul de altul; a se concentra. /<fr. masser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MÁS//Ă3 ~e f. Mulţime mare şi compactă de oameni. ♢ De ~ pentru toată lumea; care cuprinde pe toţi. ~e populare totalitate a claselor şi categoriilor sociale. [G.-D. masei] /<fr. masse
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MÁS//Ă2 ~e f. 1) Materie constituită din elemente eterogene, nediferenţiate, alcătuind un singur corp. ♢ ~ verde nutreţ constituit din iarbă şi din alte plante. 2) Cantitate, număr mare. ~ de aer. ♢ În ~ a) în număr (cantitate) mare; b) în comun. 3) Mărime fizică care determină cantitatea de materie pe care o conţine un corp; materia din care este format un corp. ♢ ~ grea (sau gravitaţională) măsură a interacţiunii gravitaţionale a corpurilor. ~ inertă măsură a inerţiei corpurilor. [G.-D. mesei] /<fr. masse, germ. Masse
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

másă (mése), s.f. 1. Mobilă, pe care se mănîncă. – 2. Mîncare. – 3. Bancă, tarabă. – Mr. measă, megl. męsă. Lat. mensa (Puşcariu 1040; Candrea-Dens., 1066; REW 5497), cf. fr. moise, sp., port. mesa. – Der. măsar, s.m. (Trans., dulgher, tîmplar), cu suf. -ar; măsaniu (var. Trans. de S., măsai), s.n. (Banat, faţă de masă), care pare der. intern de la masă (după Puşcariu 1043, din lat. *mensalium; după Candrea, din bg. mesal); măsariţă, s.f. (Trans., faţă de masă), de la măsar cu suf. -iţă (după Puşcariu 1043 şi Tiktin, din lat. mensalis); mescioară, s.f. (măsuţă); mesi, vb. (a chefui, a benchetui); mesean, s.m. (invitat la masă); meselnic, s.m. (Olt., mesean); comesean, s.m. (invitat la masă). – Din rom. provine bg. masa (Capidan, Raporturile, 225), tc. masa (Miklosich, Slaw Elem. in Türk., 14; Meyer, Türk. St., I, 46).
(Dicţionarul etimologic român)

másă (máse), s.f. – Volum. Fr. masse. – Der. masa, vb. (a concentra), din fr. masser; masaj, s.n, din fr. massage; masiv, adj., din fr. massif; masivitate, s.f., din fr. massivité; masor, s.m., din fr. massor; meseuză, s.f., din fr. masseuse.
(Dicţionarul etimologic român)

MASÁ1 vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) strânge, a (se) concentra în mase compacte. [< fr. masser].
(Dicţionar de neologisme)

MASÁ2 vb. I. tr. A face masaj. [< fr. masser, cf. ar. mass – a freca].
(Dicţionar de neologisme)

MÁSĂ s.f. 1. Mărime caracteristică unui corp, exprimată prin câtul dintre forţa care se exercită asupra lui şi acceleraţia pe care o are acest corp. ♦ (Curent) Corp solid, compact; bloc. 2. Mare mulţime de oameni. ♢ Mase populare = totalitatea claselor şi păturilor sociale dintr-o anumită etapă istorică ale căror interese concordă cu cerinţele dezvoltării societăţii. ♦ Cantitate mare. [Cf. fr. masse, it., lat. massa].
(Dicţionar de neologisme)

MASÁ1 vb. tr., refl. a(-şi) face masaj, a (se) fricţiona. (< fr. masser)
(Marele dicţionar de neologisme)

MASÁ2 vb. tr., refl. a (se) aduna în grup compact, a (se) concentra. (< fr. masser)
(Marele dicţionar de neologisme)

MAŞÁ vb. tr. (rar) a pronunţa cuvintele într-o manieră confuză. (< fr. mâcher)
(Marele dicţionar de neologisme)

MÁSĂ s. f. 1. cantitate de materie a unui corp, considerată ca o mărime caracteristică în raport cu volumul. o ~ verde = furaj; ~ critică = masa minimă a unui material radioactiv în care poate apărea o reacţie de fisiune nucleară în lanţ. 2. îngrămădire de elemente care formează împreună un singur corp; corp solid, compact; bloc. o ~ de aer = porţiune imensă, omogenă, a troposferei, cu proprietăţi distincte. 3. corp metalic masiv la care se leagă punctele unei reţele, ale unei maşini sau ale unui aparat electric, pentru evitarea supratensiunilor. 4. (fam.) cantitate mare. o ă vocabularului = partea cea mai mare a vocabularului, supusă schimbărilor. 5. mulţime compactă de oameni. o ĕ populare = totalitatea claselor şi categoriilor sociale dintr-o anumită etapă istorică, ale căror interese fundamentale concordă cu cerinţele şi sensul acţiunii legilor obiective ale dezvoltării societăţii. 6. ~ continentală = continent. (< fr. masse, germ. Masse)
(Marele dicţionar de neologisme)

cântă la altă masă expr. pleacă de-aici! (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

dúpă-másă s. f., art. dúpă-mása, g.-d. art. dúpă-mései; pl. dúpă-mése, art. dúpă-mésele
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mas s. n., pl. másuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mása-ráiului (bot.) s. f., g.-d. art. mései-ráiului
(Dicţionar ortografic al limbii române)

másă (mobilă, prânz sau cină) s. f., g.-d. art. mései; pl. mése
(Dicţionar ortografic al limbii române)

dúpă-másă adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

masá (a (-şi) face masaj, a (se) aduna în grup compact) vb., ind. prez. 1 sg. maséz, 3 sg. şi pl. maseáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

maşá vb., ind. prez. 1 sg. maşéz, 3 sg. şi pl. maşeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

másă (mulţime, corp compact) s. f., g.-d. art. másei; pl. máse
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MASA PIÉTRELOR s. v. fruntar.
(Dicţionar de sinonime)

MAS s. (înv. şi pop.) mânere. (~ul cuiva peste noapte la un han.)
(Dicţionar de sinonime)

MASA-RÁIULUI s. v. dragoste.
(Dicţionar de sinonime)

MÁSĂ s. 1. mâncare, (înv. şi pop.) ospăţ, (pop.) bucate (pl.). (Haideţi la ~!) 2. v. hrană. 3. v. banchet. 4. v. tarabă. 5. (TEHN.) (reg.) blană, faţă. (~ dulgherului.) 6. (TEHN.) (reg.) strat. (~ la teascul morii.)
(Dicţionar de sinonime)

MÁSĂ s. v. car, faţă de masă, fund, gresie, perinoc, platou, podiş.
(Dicţionar de sinonime)

MASÁ vb. (MED.) a trage. (A ~ un muşchi.)
(Dicţionar de sinonime)

MASÁ vb. v. concentra.
(Dicţionar de sinonime)

MÁSĂ s. 1. v. mulţime. 2. v. bloc. 3. masă continentală v. continent. 4. masă atomică v. greutate atomică; masă electrică v. sarcină electrică; masă magnetică v. sarcină magnetică; masă moleculară v. greutate moleculară; masă specifică v. densitate. 5. (înv. şi reg.) pond. (~ unui corp.) 6. masă plastică v. material plastic.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mas

Cuvinte se termină cu literele: sa asa