mag dex - definiţie, sinonime, conjugare
MAG, magi, s.m. Preot la unele popoare orientale din antichitate; p.ext. învăţat; filozof; astrolog; vrăjitor. ♦ (În religia creştină) Fiecare dintre cei trei regi veniţi din Orient să se închine lui Isus la naşterea sa. ♦ Fig. Sol, vestitor. – Din sl. magŭ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MAG magi m. 1) (în antichitate) Preot la popoarele orientale. 2) Persoană care prezice viitorul (după poziţia aştrilor). 3) fig. Om învăţat; persoană atotştiutoare; filozof. 4) Persoană care face vrăji; vrăjitor. 5) (în religia creştină) Rege mitic despre care se spune că ar fi venit din orient la Bethleem să se închine lui Isus Hristos, la naşterea lui. 6) fig. Persoană care duce sau aduce veşti; vestitor. /<sl. magu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mag (mági), s.m. – 1. Magician. – 2. Astrolog, sol.., (religie) rege din Orient. – Mr. mag. Ngr. μάγος, cf. bg. mag; şi, în parte, din lat. magus. – Der. magie (var. înv. maghie), s.f., din lat. magia, gr. μαγεία, (sec. XVII) şi, modern, din it. maggia, fr. magie; magic, adj., din fr. magique; maghicesc, adj. (înv., magic).
(Dicţionarul etimologic român)

mag s. m., pl. magi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MAG s. 1. v. vrăjitor. 2. (BIS.) (înv.) vâlfă. (Cei trei ~ de la răsărit.)
(Dicţionar de sinonime)

MAG s. v. astrolog.
(Dicţionar de sinonime)

MAG s. v. magnetofon.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma

Cuvinte se termină cu literele: ag