magnadur dex - definiţie, sinonime, conjugare

magnadur

MAGNADÚR s.n. ferită cu oxid de bariu utilizată pentru confecţionarea magneţilor permanenţi. – Din germ. Magnadur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

magnadúr s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ma mag magn magna magnad

Cuvinte se termină cu literele: ur dur adur nadur gnadur