magnico

MÁGNICO s.n. Aliaj feromagnetic de fier, magneziu, nichel şi cobalt. – Din fr. magnico.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MAGNICO s.n. Aliaj de magneziu, nichel şi cobalt. [< fr. magnico < mag(neziu) + ni(chel) + co(balt)].
(Dicţionar de neologisme)

MÁGNICO s. n. aliaj de magneziu, nichel şi cobalt. (< fr. magnico)
(Marele dicţionar de neologisme)

mágnico s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)