magnificență dex - definiţie, sinonime, conjugare

magnificență

MAGNIFICÉNŢĂ, magnificenţe, s.f. (Livr.) Grandoare, măreţie; fast, lux ieşit din comun. – Din fr. magnificence, it. magnificenza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MAGNIFICÉNŢĂ s.f. Măreţie, lux, fast, strălucire. [Cf. fr. magnificence, it. magnificenza, lat. magnificentia].
(Dicţionar de neologisme)

MAGNIFICÉNŢĂ s. f. grandoare, măreţie, strălucire; fast, lux. (< fr. magnificence, it. magnificenza)
(Marele dicţionar de neologisme)

Magnificénţa sa (voástră) s. f. art. + adj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

magnificénţă s. f., g.-d. art. magnificénţei; pl. magnificénţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ma mag magn magni magnif

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta centa icenta