magnitudine
[Sinonime]
MAGNITÚDINE, magnitudini, s.f. 1. Mărime stelară. 2. Mărime care indică gradul de intensitate al unui cutremur. – Din fr. magnitude, lat. magnitudo, -inis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MAGNITÚDIN//E ~i f. 1) Mărime stelară. 2) Mărime a unui cutremur. /<fr. magnitude, lat. magnitudo, ~inis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
MAGNITÚDINE s.f. 1. Măreţie, strălucire a unui astru. 2. Mărime a unui cutremur de pământ. [Cf. lat. magnitudo, fr. magnitude].
(Dicţionar de neologisme)
MAGNITÚDINE s. f. 1. măreţie, strălucire a unui astru. 2. grad de intensitate a unui cutremur de pământ. (< fr. magnitude, lat. magnitudo)
(Marele dicţionar de neologisme)
magnitúdine s. f., g.-d. art. magnitúdinii; pl. magnitúdini
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
MAGNITÚDINE s. v. mărime stelară.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MAGNITÚDIN//E ~i f. 1) Mărime stelară. 2) Mărime a unui cutremur. /<fr. magnitude, lat. magnitudo, ~inis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
MAGNITÚDINE s. f. 1. măreţie, strălucire a unui astru. 2. grad de intensitate a unui cutremur de pământ. (< fr. magnitude, lat. magnitudo)
(Marele dicţionar de neologisme)
magnitúdine s. f., g.-d. art. magnitúdinii; pl. magnitúdini
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
MAGNITÚDINE s. v. mărime stelară.
(Dicţionar de sinonime)