maică dex - definiţie, sinonime, conjugare
MÁICĂ, maici, s.f. I. 1. (Pop.) Mamă. ♦ Termen de politeţe folosit pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (mai) în vârstă; termen afectiv cu care o femeie se adresează copiilor ei sau unei persoane mai tinere. 2. Călugăriţă; termen cu care cineva se adresează unei călugăriţe. II. Fig. (Pop.) Izvor, cauză, origine. – Din bg., scr. majka.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MÁI//CĂ ~ci f. 1) (folosit şi ca termen de adresare) Femeie privită în raport cu copiii săi; mamă. ♢ De când ~ca m-a făcut de când sunt pe lume. 2) Femeie care face parte din tagma monahală; călugăriţă. 3) (folosit şi ca adresare respectuoasă) Femeie în vârstă; mamă. [G.-D. maicii] /<bulg., sb. majka
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

máică (-ci), s.f. – 1. Mamă. – 2. Maica Domnului „Fecioara Maria”. – 2. Titlu dat călugăriţelor. – Mr., megl. maică. Bg. majika, sb., cr. màika (Cihac, II, 103; Berneker, II, 8; Tiktin).
(Dicţionarul etimologic român)

Máica Dómnului s. pr. f., g.-d. art. Máicii Dómnului
(Dicţionar ortografic al limbii române)

máică s. f., g.-d. art. máicii
(Dicţionar ortografic al limbii române)

máica-mea (-ta, -sa) s. f. + adj., g.-d. maică-mii (-tii, -sii)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pálma-Máicii-Dómnului (bot.) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

poála-Máicii-Dómnului s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mâna-Máicii-Dómnului (bot.) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

părul-Máicii-Dómnului (bot ) s. m.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MÁICĂ s. v. bunică, mamă, mamă-mare.
(Dicţionar de sinonime)

MÁICĂ s. (BIS.) 1. Maica Domnului = madona (art.), născătoarea (art.), preacurata (art.), preanevinovata (art.), preasfânta (art.), precista (art.), Fecioara Maria, Sfânta Fecioară, (înv.) bogorodniţa (art.), preacinstita (art.). 2. v. călugăriţă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mai maic

Cuvinte se termină cu literele: ca ica aica