maimuțărie

MAIMUŢĂRÍE, maimuţării, s.f. (Rar) Maimuţăreală. – Maimuţă + suf. -ărie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MAIMUŢĂRÍ//E ~i f. Imitaţie caraghioasă a felului de a fi al unora în scop de batjocură; maimuţăreală. /maimuţă + suf. ~ărie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

maimuţăríe s. f., art. maimuţăría, g.-d. art. maimuţăríei; pl. maimuţăríi, art. maimuţaríile
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MAIMUŢĂRÍE s. v. maimuţăreală.
(Dicţionar de sinonime)