malotea dex - definiţie, sinonime, conjugare

malotea

MALOTEÁ, malotele, s.f. Haină (lungă până la pământ), de obicei căptuşită cu blană (scumpă), având marginile din faţă tivite cu blană, uneori cu guler şi manşete de blană, purtată, în trecut, de femei; un fel de scurteică purtată de ţărani în zilele de sărbătoare. – Din tc. mallota.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MALOT//EÁ ~éle f. înv. Haină (lungă) căptuşită şi împodobită cu blană (scumpă), pe care o purtau femeile. /<turc. mallota
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

maloteá (malotéle), s.f. – Haină de lînă cu gulerul şi mînecile căptuşite cu blană. – Mr. malot. Tc. (arab.) malluta, din ngr. μηλωτή (Meyer, Türk. St., I, 53; Şeineanu, II, 245; Eguilaz 446; Löbel 60; Berneker, II, 27; Lokotsch 1380; cf. Vasmer, Gr., 94), cf. sb., cr. mavluta, sp. marlota (Corominas, III, 268; R. Ricard, Bull. hisp., LIII, 131-56).
(Dicţionarul etimologic român)

maloteá s. f., art. maloteáua, g.-d. art. malotélei; pl. malotéle
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ma mal malo malot malote

Cuvinte se termină cu literele: ea tea otea lotea alotea