manșonare dex - definiţie, sinonime, conjugare
MANŞONÁ, manşonez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A îmbina două ţevi, bare etc. printr-un manşon (2). – Din fr. manchonner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MANŞONÁRE, manşonări, s.f. (Tehn.) Acţiunea de a manşona. – V. manşona.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MANŞONÁRE s.f. (Tehn.) Îmbinare cu o mufă sau cu un manşon (2). [După fr. manchonnage].
(Dicţionar de neologisme)

MANŞONÁ vb. tr. a îmbina două ţevi, bare etc. cu o mufă sau un manşon (2). (< fr. manchonner)
(Marele dicţionar de neologisme)

manşoná vb., ind. prez. 1 sg. manşonéz, 3 sg. şi pl. manşoneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

manşonáre s. f., pl. manşonări
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ma man mans manso manson

Cuvinte se termină cu literele: re are nare onare sonare