mancipație

MANCIPÁŢIE s.f. (Ant.) Contract de vânzare, făcut în prezenţa unor martori şi potrivit unei ceremonii speciale; mancipium. [Gen. -iei, var. mancipaţiune s.f. / < lat. mancipatio, fr. mancipation].
(Dicţionar de neologisme)

MANCIPÁŢIE s. f. (ant.) mod de achiziţionare a unei proprietăţi (în prezenţa unor martori şi potrivit unei ceremonii speciale). (< lat. mancipatio, fr. mancipation)
(Marele dicţionar de neologisme)

mancipáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. mancipáţia (sil. -ţi-a), g.-d. mancipáţii, art. mancipáţiei
(Dicţionar ortografic al limbii române)