maniheist
MANIHEÍST, -Ă, maniheişti, -ste, adj., s.m. şi f. (Adept) al maniheismului. [Pr.: -he-ist] – Din fr. manichéiste.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MANIHEÍST, -Ă adj., s.m. şi f. (Rar) Manihean. [Pron. -he-ist. / cf. fr. manichéiste].
(Dicţionar de neologisme)
MANIHEÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al maniheismului (1). (< fr. manichéiste)
(Marele dicţionar de neologisme)
maniheíst adj. m., s. m., pl. maniheíşti; f. sg. maniheístă, pl. maniheíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MANIHEÍST, -Ă adj., s.m. şi f. (Rar) Manihean. [Pron. -he-ist. / cf. fr. manichéiste].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
maniheíst adj. m., s. m., pl. maniheíşti; f. sg. maniheístă, pl. maniheíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)