manitare dex - definiţie, sinonime, conjugare
MANITÁ, pers.3 manitează, vb. I. Refl. (Despre vin) A se altera sub acţiunea unor bacterii specifice care transformă zahărul în manită. – Din manită.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MANITÁRE, manitări, s.f. Acţiunea de a se manita. – V. manita.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MANITÁRE s.f. Alterare a vinurilor provocată de bacterii specifice. [< manita].
(Dicţionar de neologisme)

MANITÁ vb. refl. (despre vin) a se altera sub acţiunea unor bacterii specifice, care transformă zahărul în manită. (< manită)
(Marele dicţionar de neologisme)

manitá vb., ind. prez. 3 sg. maniteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

manitáre s. f., g.-d. art. manitării
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ma man mani manit manita

Cuvinte se termină cu literele: re are tare itare nitare