manometru

MANOMÉTRU, manometre, s.n. Instrument cu care se măsoară presiunea unui gaz sau a unui lichid în stare de vapori dintr-un spaţiu închis. – Din fr. manomètre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MANOMÉTR//U ~e n. Instrument pentru măsurarea presiunii fluidelor aflate în recipiente închise. /<fr. manometre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MANOMÉTRU s.n. Aparat folosit pentru măsurarea presiunii lichidelor sau a gazelor dintr-un spaţiu închis sau a diferenţelor de presiune a două gaze închise în vase diferite. [< fr. manomètre, cf. gr. manos – puţin dens, metron – măsură].
(Dicţionar de neologisme)

MANOMÉTRU s. n. instrument folosit în manometrie; presiometru. (< fr. manomètre)
(Marele dicţionar de neologisme)

manométru s. n. (sil. -tru), art. manométrul; pl. manométre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MANOMETRU DE VÍD s. v. vacuummetru.
(Dicţionar de sinonime)