manufacturier

MANUFACTURIÉR, -Ă, manufacturieri, -e, adj., s.m. 1. Adj. Care ţine de manufactură, privitor la manufactură, producător de manufactură. 2. (Astăzi rar) Patron al unei manufacturi (2), lucrător într-o întreprindere de manufactură. [Pr.: -ri-er] – Din fr. manufacturier.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MANUFACTURIÉR ~ă (~i, ~e) Care ţine de manufactură; propriu manufacturii. [Sil. -ri-er] /<fr. manufacturier
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MANUFACTURIÉR, -Ă adj. Referitor la manufactură (1), producător de manufactură (2) [în DN]. // s.m. şi f. Proprietar al unei manufacturi; lucrător într-o manufactură. [Pron. -ri-er. / cf. fr. manufacturier].
(Dicţionar de neologisme)

MANUFACTURIÉR, -Ă I. adj. referitor la manufactură (1), care produce manufactură (3). II. s. m. f. patron al unei manufacturi (2). (< fr. manufacturier)
(Marele dicţionar de neologisme)

manufacturiér adj. m., s. m. (sil. -ri-er), pl. manufacturiéri; f. sg. manufacturiéră, pl. manufacturiére
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MANUFACTURIÉR adj. (înv.) manufacturial. (Pro-ducţie ~.)
(Dicţionar de sinonime)