marțafoi dex - definiţie, sinonime, conjugare
MARŢAFÓI, marţafoi, s.m. Om de nimic, om fără căpătâi, vagabond, golan, netrebnic; secătură. – Et.nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MARŢAFÓI ~ m. pop. Om de nimic; persoană fără preocupări serioase; derbedeu; puşlama; secătură. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MARŢAFOÍ, marţafoiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A-şi da aere, a se îngâmfa. – Din marţafoi.
(Dicţionarul limbii române moderne)

marţafói (marţafói), s.m. – Şmecher, potlogar. Origine necunoscută. Din pol. marcovy „flăcău tomnatic” (Cihac, II, 189), pare puţin probabil, dată fiind extensiunea cuvîntului. Relaţia cu mag. márcafank „gogoaşă” (Scriban) e întîmplătoare. Poate ar trebui legat de sl. mreti „a muri”, cf. sb. mrtca „cadavru”, mrtvan „om fără putere”. – Der. marţafoaică, s.f. (vagaboandă).
(Dicţionarul etimologic român)

marţafói s. m., pl. marţafói, art. marţafóii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MARŢAFÓI s. v. derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, puşlama, scârnăvie, secătură.
(Dicţionar de sinonime)

MARŢAFOÍ vb. v. făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, lăuda, mândri, semeţi.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mar mart marta martaf

Cuvinte se termină cu literele: oi foi afoi tafoi rtafoi