marcare dex - definiţie, sinonime, conjugare
MARCÁ, marchez, vb. I. Tranz. 1. A face, a aplica un semn caracteristic pe un obiect, pe un animal etc., pentru a-l deosebi de altele. ♦ A imprima, pe un obiect de metal preţios, semnul oficial care îi garantează calitatea şi autenticitatea. 2. Fig. A constitui o notă specifică, o trăsătură caracteristică; a reprezenta, a ilustra. ♦ A scoate în evidenţă, a releva, a sublinia; a manifesta. ♦ A constitui o dovadă; a indica, a dovedi. 3. A delimita un teren, o suprafaţă etc. prin linii, semne; a însemna. 4. (Sport) A obţine unul sau mai multe puncte într-o competiţie, într-un joc; a înscrie. ♦ A supraveghea pe unul sau pe mai mulţi jucători din echipa adversă, pentru a-i împiedica să întreprindă acţiuni ofensive, sau să marcheze (4). – Din germ. markieren, fr. marquer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MARCÁRE, marcări, s.f. Acţiunea de a marca; marcaj, marcat1. – V. marca.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MAR//CÁ ~chéz tranz. 1) A evidenţia printr-o marcă; a însemna. 2) (obiecte din metale preţioase, mărfuri industriale) A prevedea cu un semn oficial (pentru a garanta calitatea şi autenticitatea). 3) (terenuri, suprafeţe) A indica printr-un jalon, stabilind limitele. 4) A indica printr-un semn; a scoate în evidenţă. ~ greşelile. 5) sport (goluri, puncte etc.) A trece la activul său ori al echipei sale; a înscrie. 6) sport (jucători din echipa adversă) A supune unui marcaj. 7) A însemna prin sine; a constitui; a reprezenta. 8) fig. A servi drept dovadă; a demonstra; a dovedi; a proba. /<germ. markieren, fr. marquer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MARCÁ vb. I. tr. 1. A însemna (un obiect) pentru a(-l) recunoaşte; (spec.) a însemna (un obiect de aur, de platină etc.) pentru a garanta că este veritabil. 2. (Fig.) A indica, a dovedi; a arăta, a proba. ♦ A remarca; a sublinia. 3. (Sport) A supraveghea pe unul sau pe mai mulţi jucători din echipa adversă spre a-i împiedica să întreprindă acţiuni ofensive; a înscrie, a realiza un punct. [P.i. 3,6 -chează. / < fr. marquer, cf. it. marcare].
(Dicţionar de neologisme)

MARCÁRE s.f. Acţiunea de a marca şi rezultatul ei; marcaţie. [< marca].
(Dicţionar de neologisme)

MARCÁ vb. tr. 1. a însemna (un obiect, un animal) pentru a(-l) recunoaşte; (spec.) a însemna (un obiect de aur, de platină etc.) pentru a garanta că este veritabil. 2. (fig.) a indica, a dovedi; a arăta, a proba. ♢ a remarca; a sublinia. 3. a delimita un teren, o cale rutieră sau navigabilă etc. 4. (sport) a supraveghea pe unul sau pe mai mulţi jucători din echipa adversă spre a-i împiedica să întreprindă acţiuni ofensive. 5. a înscrie unul sau mai multe puncte într-o competiţie etc. (< fr. marquer, germ. markieren)
(Marele dicţionar de neologisme)

marcá vb., ind. prez. 1 sg. marchéz, 3 sg. şi pl. marcheáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

marcáre s. f., g.-d. art. marcării; pl. marcări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MARCÁ vb. 1. v. însemna. 2. v. timbra. 3. v. delimita. 4. v. înregistra. 5. a arăta, a indica, a însemna, a preciza. (Ceasul ~ timpul.) 6. v. accentua. 7. a ilustra, a însemna, a reprezenta, a semnifica. (Acest roman ~ o dată importantă în literatură.) 8. (SPORT) a înscrie, (rar) a puncta. (A ~ un gol.)
(Dicţionar de sinonime)

MARCÁ vb. v. demonstra, dovedi, indica, proba.
(Dicţionar de sinonime)

ATOM MARCÁT s. v. trasor.
(Dicţionar de sinonime)

MARCÁRE s. 1. v. însemnare. 2. v. timbrare. 3. v. de-limitare. 4. v. accentuare. 5. (SPORT) înscriere. (~ unui gol.) 6. v. marcaj.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mar marc marca marcar

Cuvinte se termină cu literele: re are care rcare arcare