marmotă

MARMÓTĂ, marmote, s.f. Gen de mamifere rozătoare cu corpul scurt şi gros, cu blană cenuşie, care hibernează (Marmota); animal care face parte din acest gen. – Din fr. marmotte, it. marmotta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MARMÓT//Ă ~e f. Animal rozător cu capul scurt şi gros, preţuit pentru blana de culoare cenuşie. /<fr. marmotte, it. marmotta
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MARMÓTĂ s.f. Mamifer rozător cu blană cenuşie, frumoasă, care trăieşte în regiunile alpine şi care hibernează. [< fr. marmotte, it. marmotta].
(Dicţionar de neologisme)

MARMÓTĂ s. f. mamifer rozător cu blană cenuşie, care trăieşte în regiunile alpine, hibernând câteva luni. (< fr. marmotte)
(Marele dicţionar de neologisme)

marmótă s. f., pl. marmóte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MARMÓTĂ s. (ZOOL.; Arctomys marmotta) (rar) bursuc, (înv.) pinţă.
(Dicţionar de sinonime)