maruflat

MARUFLÁ, maruflez, vb. I. Tranz. A lipi cu maruflu. – Din fr. maroufler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MARUFLÁT, -Ă, maruflaţi, -te, adj. Care a fost lipit cu maruflu. – V. marufla.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MARUFLÁ vb. tr. a lipi un material flexibil, o pânză pictată pe un suport rigid cu maruflu. (< fr. maroufler)
(Marele dicţionar de neologisme)

maruflá vb., ind. prez. 1 sg. marufléz, 3 sg. şi pl. marufleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)