marșrută

MARŞRÚT, marşrute, s.n. 1. Itinerar. ♦ Document, act în care este fixat itinerarul unui tren, al unei maşini etc. 2. Mers continuu al unui tren de marfă cu parcurs lung, care nu lasă şi nu ia vagoane din vreo staţie de pe itinerar. 3. (Tehn.) Metodă de lucru la mai multe maşini. [Var.: marşrútă s.f.] – Din rus. marşrut, fr. marcheroute, germ. Marschrout.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MARŞRÚTĂ s.f. v. marşrut.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MARŞRÚT ~e f. 1) Linie a unei căi de comunicare (şosea, cale ferată, canal etc.) cu indicarea localităţilor. 2) Metodă de deservire a mai multor maşini într-o ordine stabilită dinainte. /<rus. marşrut, fr. marcheroute, germ. Marschroute
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MARŞRÚT s.n. 1. Itinerar. 2. Mers al unui tren de marfă de lung parcurs care nu ia şi nu lasă vagoanele în staţii. 3. Metodă de a lucra la mai multe maşini prin deservirea lor într-o ordine prestabilită. [Var. marşrută s.f. / cf. rus. marşrut, germ. Marschroute, fr. marcheroute < marcher – a merge, route – drum].
(Dicţionar de neologisme)

MARŞRÚTĂ s.f. v. marşrut.
(Dicţionar de neologisme)

marşrút s. n. (sil. mt. marş-), pl. marşrúte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MARŞRÚT s. v. drum, itinerar, parcurs, rută, traiect, traiectorie, traseu.
(Dicţionar de sinonime)