mastic dex - definiţie, sinonime, conjugare

mastic

[Sinonime]
MASTÍC, masticuri, s.n. 1. Material fluid sau vâscos alcătuit dintr-un amestec de substanţe minerale sau vegetale, care are proprietatea de a se întări în contact cu aerul şi care serveşte la lipit, chituit, nivelat etc. ♦ Preparat vâscos obţinut pe bază de colofoniu şi întrebuinţat pentru acoperirea rănilor pomilor fructiferi. 2. Suc răşinos aromatic extras din trunchiul şi din ramurile unui arbust asiatic (Pistacia lentiscus), care serveşte la fabricarea masticii, la prepararea unor lacuri, ca fixator pentru parfumuri etc. – Din fr. mastic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MASTÍC ~uri n. 1) Masă constituită dintr-un amestec de substanţe minerale şi vegetale care se întăreşte în contact cu aerul (folosită la lipit, la chituit etc.). 2) Răşină aromatică de origine vegetală, provenită dintr-un arbore tropical (folosită la fabricarea lacurilor, chiturilor etc.). 3) Amestec conţinând colofoniu, ceară şi alte substanţe, folosit pentru a unge locurile de altoire şi rănile copacilor. 4) Suc răşinos aromatic extras din trunchiul unui arbore tropical, care serveşte la fabricarea unor băuturi alcoolice, la prepararea unor lacuri, ca fixator pentru parfumuri etc. /<fr. mastic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mastic s.n. – 1. Sacîz, răşina arborelui Pistacia lentiscus. – 2. Chit pentru sticlari. – Mr. măstihă. Fr. mastic, din gr. µάστιξ, de unde, prin intermediul arabei şi sp. almáciga. E dublet al lui mastică, s.f. (ţuică de mastic), din ngr. µαστίχα (Gáldi 207), cf. tc., bg. mastika, alb. mastik.
(Dicţionarul etimologic român)

MASTÍC s.n. 1. Răşină de origine vegetală, provenită dintr-un arbore exotic. 2. Masă formată dintr-un amestec de substanţe minerale sau organice, care se întăreşte în contact cu aerul. 3. Substanţă pe bază de colofoniu, întrebuinţată pentru ungerea rănilor la pomi. [< fr. mastic, cf. gr. mastiche].
(Dicţionar de neologisme)

MASTÍC s. n. 1. răşină vegetală, provenită dintr-un arbore exotic. 2. amestec de substanţe minerale sau organice, care se întăreşte în contact cu aerul. 3. substanţă pe bază de colofoniu, pentru ungerea rănilor la pomi. (< fr. mastic)
(Marele dicţionar de neologisme)

mastíc s. n., pl. mastícuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MASTÍC s. sacâz. (Dulceaţă de ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mas mast masti

Cuvinte se termină cu literele: ic tic stic astic