matematic

MATEMÁTIC², -Ă, matematici, -ce, adj. Care se referă la matematică, care ţine de matematică, bazat pe principiile matematicii; de matematică, matematicesc. ♦ Fig. (Adverbial) Precis, riguros, exact. – Din fr. mathématique, it. matematico.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MATEMÁTIC¹, matematici, s.m. (Înv.) Matematician. – Din it. matematico, germ. Mathematikus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MATEMÁTI//C¹ ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de matematică; bazat pe principiile matematicii. 2) Care vădeşte o exactitate riguroasă. Precizie ~că. /<fr. mathématique, it. matematico
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MATEMÁTIC² adv. Cu mare precizie. /<fr. mathématique, it. matematico
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MATEMÁTIC, -Ă adj. Referitor la matematică, bazat pe matematică. ♦ adv. Exact, precis, riguros. [Cf. fr. mathématique, it. matematico, germ. mathematisch < lat. mathematicus].
(Dicţionar de neologisme)

MATEMÁTIC, -Ă I. adj. referitor la matematică, bazat pe principiile matematicii. ♢ (adv.) exact, precis, riguros. II. s. f. ştiinţă care studiază mărimile, relaţiile cantitative şi formele spaţiale cu ajutorul raţionamentului deductiv, entităţile de natură abstractă, precum şi relaţiile dintre acestea. (< fr. mathématique, lat. mathematicus, gr. mathematikos, /II/ lat. mathematica, it. matematica)
(Marele dicţionar de neologisme)

matemátic adj. m., pl. matemátici; f. sg. matemátică, pl. matemátice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

matemátic (matematician) s. m., pl. matemátici
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MATEMÁTIC adj. (înv.) matematicesc. (Operaţie ~.)
(Dicţionar de sinonime)

MATEMÁTIC adv. v. exact, fix, precis, punct.
(Dicţionar de sinonime)

MATEMÁTIC s. v. astrolog, matematician.
(Dicţionar de sinonime)