materialism dex - definiţie, sinonime, conjugare

materialism

MATERIALÍSM s.n. 1. Concepţie filozofică potrivit căreia materia este factorul prim, iar conştiinţa factorul derivat; spec. filozofie marxistă. ♢ Materialism dialectic = ştiinţa despre raportul dintre materie şi conştiinţă, despre legile cele mai generale ale mişcării şi dezvoltării naturii, societăţii şi cunoaşterii, care este în acelaşi timp baza filozofică a marxism-leninismului. Materialism istoric = parte integrantă a filozofiei marxist-leniniste, al cărei obiect îl constituie societatea în unitatea şi interacţiunea laturilor ei, legile generale şi forţele motrice ale dezvoltării istorice. 2. (Depr.) Interes exagerat manifestat de cineva pentru problemele materiale. – [Pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialisme, germ. Materialismus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MATERIALÍSM n. Concepţie filozofică care consideră materia, natura, existenţa în genere, ca fiind factor primordial, determinant, iar conştiinţa, spiritul, gândirea ca fiind factor secund, derivat. [Sil. -ri-a-] /<fr. matérialisme, germ. Materialismus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MATERIALÍSM s.n. 1. Orientare în filozofie, opusă idealismului, care soluţionează problema fundamentală a filozofiei, afirmând primordialitatea materiei, a existenţei şi caracterul secund, derivat, al spiritului, al conştiinţei. ♢ Materialism dialectic = concepţie filozofică a marxism-leninismului, care îmbină organic rezolvarea consecvent materialistă a problemei fundamentale a filozofiei cu dialectica; materialism istoric = parte integrantă a marxism-leninismului, având ca obiect societatea, legile generale şi forţele motrice ale dezvoltării istorice; materialism mecanicist = filozofie materialistă care explică toate fenomenele prin analogie cu cele mecanice; materialism vulgar = curent din sec. XIX care, în esenţă, reduce întreaga realitate, inclusiv conştiinţa, la materie. 2. (Depr.) Interes exagerat pentru problemele materiale. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. matérialisme, germ. Materialismus].
(Dicţionar de neologisme)

MATERIALÍSM s. n. 1. orientare fundamentală în filozofie, opusă idealismului, potrivit căreia lumea este, în esenţă, materială şi cognoscibilă. o ~ dialectic = concepţie care îmbină organic rezolvarea consecvent materialistă a problemei fundamentale a filozofiei cu dialectica; ~ istoric = concepţie filozofică având ca obiect societatea, legile generale şi forţele motrice ale dezvoltării istorice; ~ economic = concepţie unilaterală, metafizică, despre societate, care absolutizează rolul determinant al factorului economic în dezvoltarea socială; ~ ştiinţific-naturalist = concepţie exprimând convingerea spontană a naturaliştilor că lumea exterioară este o realitate obiectivă; ~ vulgar = curent care, în esenţă, reduce întreaga realitate, inclusiv conştiinţa, la materie. 2. interes exagerat pentru problemele materiale. (< fr. matérialisme, germ. Materialismus)
(Marele dicţionar de neologisme)

materialísm s. n. (sil. -ri-a-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ma mat mate mater materi

Cuvinte se termină cu literele: sm ism lism alism ialism