materialul dex - definiţie, sinonime, conjugare

materialul

[Sinonime]
MATERIÁL, -Ă, (I) materiali, -e, adj., (II) materiale, s.n. I Adj. 1. Care aparţine realităţii obiective, existând independent de conştiinţă şi în afara ei; care este alcătuit din materie. ♢ Cultură materială = totalitate a bunurilor şi a deprinderilor de producţie existente pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii. ♦ Palpabil, concret, real; faptic. ♦ Spec. Fizic, trupesc. 2. Care constă în bunuri economice, care ţine de venit, de avere, de aspectul economic sau pecuniar; care se referă la trai sau la întreţinerea vieţii. ♢ Bază materială = totalitate a mijloacelor (clădiri, instalaţii, forţă de muncă etc.) care permit desfăşurarea unei activităţi economice sau ştiinţifice. ♦ (Adverbial) Din punctul de vedere al situaţiei materiale (I 2); materialiceşte. II. S.n. 1. Totalitate a materiilor prime sau semifabricate din care pot fi executate diverse bunuri. ♢ Materiale plastice = nume generic al unui grup de materiale de sinteză care prezintă anumite particularităţi de structură, de compoziţie şi fizico-mecanice, având ca proprietate caracteristică generală calitatea de a putea fi prelucrate cu uşurinţă (sub acţiunea presiunii şi a temperaturii; mase plastice. 2. (Rar) Bun, produs. ♦ Ţesătură. Material de rochie. 3. Totalitate a documentelor, informaţiilor şi datelor necesare pentru elaborarea unei lucrări literare, ştiinţifice etc. ♦ Expunere scrisă care cuprinde date şi informaţii referitoare la o anumită problemă. [Pl. şi: (înv.) (II) materialuri. – [Pr.: -ri-al] – Din fr. matériel, lat. materialis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MATERIÁL1 ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de materie; format din materie. Corp ~. 2) Care există independent de conştiinţa omului; cu existenţă independentă; real. 3) Care există în realitate; cu proprietatea de a fi perceput cu ajutorul simţurilor; concret; real; perceptibil; sesizabil. 4) Care ţine de corpul omenesc; propriu trupului; trupesc; corporal. Plăcere ~ă. 5) Care ţine de cerinţele cotidiene ale aspectului economic, de trai sau de întreţinerea vieţii. Nivel ~. Interes ~. Avantaj ~. Dificultate ~ă. [Sil. -ri-al] /<fr. matériel, lat. materialis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MATERIÁL2 ~e n. 1) Totalitate de materii prime sau de semifabricate din care se produc diverse obiecte. 2) Produs textil; ţesătură; materie. 3) Ansamblu de date (informaţii, documente etc.) necesare pentru realizarea unei lucrări literare sau ştiinţifice. 4) Totalitate de fapte, date sau informaţii (referitoare la o anumită problemă sau domeniu de activitate). [Sil. -ri-al] /<fr. matériel, lat. materialis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MATERIÁL s.n. 1. Materie primă sau semifabricată din care se fac diverse bunuri. 2. Totalitatea lucrărilor, a informaţiilor şi a datelor folositoare pentru întocmirea unei lucrări ştiinţifice, literare etc. [Pron. -ri-al, pl. -le, -luri. / cf. fr. matériel].
(Dicţionar de neologisme)

MATERIÁL, -Ă adj. 1. Care aparţine realităţii obiective, existând independent de conştiinţă şi în afara ei. ♦ Palpabil, concret, real. 2. Care constă în bunuri economice. ♦ Privitor la întreţinerea vieţii, la trai. [Pron. -ri-al. / cf. lat. materialis, germ. materiell, fr. matériel].
(Dicţionar de neologisme)

MATERIÁL, -Ă I. adj. 1. alcătuit din materie; (fil.) care aparţine realităţii obiective, existând independent de conştiinţă şi în afara ei. ♢ palpabil, concret, real. 2. care constă în bunuri (economice). II. s. n. 1. materie primă sau semifabricată din care se fac diverse bunuri. 2. totalitatea informaţiilor, a datelor necesare pentru întocmirea unei lucrări ştiinţifice, literare etc. (< fr. matériel, lat. materialis, germ. materiel)
(Marele dicţionar de neologisme)

materiál adj. m. (sil. -ri-al), pl. materiáli; f. sg. materiálă, pl. materiále
(Dicţionar ortografic al limbii române)

materiál s. n. (sil. -ri-al), pl. materiále
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MATERIÁL adj. v. faptic.
(Dicţionar de sinonime)

MATERIÁL adj., s. 1. adj. (FILOZ.) obiectiv, obiectual. (Realitatea ~.) 2. adj. v. concret. 3. adj. (înv.) substanţial. (Aspectul ~ al lucrurilor.) 4. adj. (înv.) materialnic. (Obiect ~.) 5. s. (înv.) materie. (~ pentru o casă.) 6. s. v. ţesătură. 7. s. (BOT.) material săditor v. puieţi (pl.). 8. s. material electroizolant v. izolant electric. 9. s. material plastic v. masă plastică.
(Dicţionar de sinonime)

MATERIÁL s. v. ban, franc, gologan, para.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Material ≠ ideal, imaterial, nematerial, spiritual
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ma mat mate mater materi

Cuvinte se termină cu literele: ul lul alul ialul rialul