matofit

MATOFÍ, matofesc, vb. IV. Refl. (Înv. şi fam.) 1. A îmbătrâni, a se ramoli. 2. A se îmbăta. [Var.: matufí vb.IV] – Cf. m a t u f.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MATOFÍT, -Ă, matofiţi, -te, s.f. adj. (Înv. şi fam.) Îmbătrânit, ramolit. – V. matofi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

matofí/matufí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. matofésc/matufésc, imperf. 3 sg. matofeá/matufeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. matofeáscă/matufeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MATOFÍ vb. v. ramoli.
(Dicţionar de sinonime)

MATOFÍT adj. v. ramolit, senil.
(Dicţionar de sinonime)