matricular

MATRICULÁR, -Ă, matriculari, -e, adj. (Rar) Matricol (3). – Din fr. matriculaire.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MATRICULÁR, -Ă adj. (Rar) Matricol. [< fr. matriculaire].
(Dicţionar de neologisme)

MATRICULÁR, -Ă adj. matricol. (< fr. matriculaire)
(Marele dicţionar de neologisme)

matriculár adj. m. (sil. -tri-), pl. matriculári; f. sg. matriculáră, pl. matriculáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)