meșteșugos dex - definiţie, sinonime, conjugare

meșteșugos

MEŞTEŞUGÓS, -OÁSĂ, meşteşugoşi, -oase, adj. (Înv. şi pop.) Iscusit, îndemânatic, abil. – Meşteşug + suf. -os.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MEŞTEŞUG//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) înv. pop. Care se pricepe la orice meşteşug; care vădeşte meşteşug; îndemânatic; iscusit; dibaci; abil. /meşteşug + suf. ~os
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

meşteşugós adj. m., pl. meşteşugóşi; f. sg. meşteşugoásă, pl. meşteşugoáse
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: me mes mest meste mestes

Cuvinte se termină cu literele: os gos ugos sugos esugos