mecet
[Sinonime]
MECÉT, meceturi, s.n. (Înv. şi reg.) Casă de cult pentru religia musulmană; moschee mică. ♦ Cimitir turcesc. – Din bg., rus. mecet. Cf. tc. m e s ç i t.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
mecét (mecéturi), s.n. – Moschee, geamie. – Mr. micete. Tc. meçid, din arab. masğid (Miklosich, Türk. Elem., II, 127; Şeineanu, II, 255; Eguilaz 451; Berneker, II, 29; Lokotsch 1435), cf. sp. mezquita, fr. mosquée, ngr. μεντζίτι, μετζέτι, bg. mečit, mag. mecset, sb. mečet, rus. mečetĭ. Sec. XVII.
(Dicţionarul etimologic român)
mecét s. n., pl. mecéturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
MECÉT s. v. geamie, moschee.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
mecét (mecéturi), s.n. – Moschee, geamie. – Mr. micete. Tc. meçid, din arab. masğid (Miklosich, Türk. Elem., II, 127; Şeineanu, II, 255; Eguilaz 451; Berneker, II, 29; Lokotsch 1435), cf. sp. mezquita, fr. mosquée, ngr. μεντζίτι, μετζέτι, bg. mečit, mag. mecset, sb. mečet, rus. mečetĭ. Sec. XVII.
(Dicţionarul etimologic român)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
MECÉT s. v. geamie, moschee.
(Dicţionar de sinonime)