meconiu

MECÓNIU s.n. 1. Suc de mac; opiu. 2. Materie pe care o elimină ca excremente fătul, imediat după naştere. – Din fr. méconium, lat. meconium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MECÓNIU n. Materie fecală eliminată de făt imediat după naştere. /<fr. méconium, lat. meconium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MECÓNIU s.n. Materie fecală pe care o elimină pruncul imediat după naştere. [Pron. -niu. / < fr. méconium, cf. lat. meconium, gr. mekonion – suc de mac, opiu].
(Dicţionar de neologisme)

MECÓNIU s. n. substanţă galben-verzuie, prima eliminare fecală a nou-născutului. (< fr. méconium, lat. meconium)
(Marele dicţionar de neologisme)

mecóniu s. n. [-niu pron. -niu], art. mecóniul
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MECÓNIU s. v. opiu.
(Dicţionar de sinonime)