MEDITÁ, meditez, vb. I. 1. Intranz. A cugeta adânc asupra unui lucru. 2. Tranz. (Înv.) A examina ceva din toate punctele de vedere, a studia. 3. Tranz. (Înv.) A pune ceva la cale; a plănui, a urzi. 4. Tranz. A ajuta un elev, un student etc. să-şi pregătească (în afara orelor de curs) lecţiile, examenele; a da lecţii particulare. – Din fr. méditer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MEDITÁRE, meditări, s.f. Faptul de a medita; meditaţie. – V. medita.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A MEDIT//Á ~éz 1. intranz. A gândi mult şi profund (asupra unui lucru); a cugeta; a reflecta; a contempla; a chibzui. 2. tranz. 1) înv. A supune unui examen amănunţit (pentru a cunoaşte mai bine); a analiza atent şi sub toate aspectele; a studia; a cerceta; a investiga; a analiza; a considera. 2) înv. (acţiuni duşmănoase sau lucruri reprobabile) A organiza pe ascuns; a pune la cale; a urzi; a ţese. 3) rar (planuri, lucruri, idei) A-şi reprezenta în minte; a pregăti îndelung în gând; a plăsmui; a urzi; a plămădi. 4) (elevi, studenţi etc.) A face să capete cunoştinţe într-un domeniu oarecare (în mod particular). /<fr. méditer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
meditá (meditéz, meditát), vb. – 1. A gîndi. – 2. A prepara, a da lecţii în particular. Fr. méditer; şi pentru sensul al doilea lat. meditari cu sensul de „a exercita, a pregăti”, comun în limba clasică (observaţiile lui Graur, BL, XIV, 109 nu sînt izbutite). – Der. meditativ, adj.; meditaţiu(n)e, s.f. (gîndire profundă; lecţie particulară), din fr. méditation; meditator, s.m. 9profesor particular); premedita, vb., din fr. préméditer.
(Dicţionarul etimologic român)
MEDITÁ vb. I. intr. A cugeta, a gândi adânc la ceva. 2. tr. A pregăti în particular un elev. [< fr. méditer, cf. lat. meditari].
(Dicţionar de neologisme)
MEDITÁRE s.f. Acţiunea, faptul de a medita; (rar) cugetare, meditaţie. [< medita].
(Dicţionar de neologisme)
MEDITÁ vb. I. intr. a cugeta, a gândi adânc, a reflecta. II. tr. a pregăti în particular un elev, un student. (< fr. méditer, lat. meditari)
(Marele dicţionar de neologisme)
meditá vb., ind. prez. 1 sg. meditéz, 3 sg. şi pl. mediteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
meditáre s. f., g.-d. art. meditării; pl. meditări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
MEDITÁ vb. 1. v. chibzui. 2. a visa. (Toată ziua ~ la ...) 3. a pregăti, a prepara. (Îl ~ la fizică de două ori pe săptămână.)
(Dicţionar de sinonime)
MEDITÁ vb. v. analiza, cerceta, examina, investiga, plănui, studia, urmări.
(Dicţionar de sinonime)
MEDITÁRE s. 1. v. cugetare. 2. meditaţie, pregătire, preparare. (~ unui candidat la facultate.)
(Dicţionar de sinonime)
MEDITÁRE s. v. meditaţie.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MEDITÁRE, meditări, s.f. Faptul de a medita; meditaţie. – V. medita.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
meditá (meditéz, meditát), vb. – 1. A gîndi. – 2. A prepara, a da lecţii în particular. Fr. méditer; şi pentru sensul al doilea lat. meditari cu sensul de „a exercita, a pregăti”, comun în limba clasică (observaţiile lui Graur, BL, XIV, 109 nu sînt izbutite). – Der. meditativ, adj.; meditaţiu(n)e, s.f. (gîndire profundă; lecţie particulară), din fr. méditation; meditator, s.m. 9profesor particular); premedita, vb., din fr. préméditer.
(Dicţionarul etimologic român)
MEDITÁ vb. I. intr. A cugeta, a gândi adânc la ceva. 2. tr. A pregăti în particular un elev. [< fr. méditer, cf. lat. meditari].
(Dicţionar de neologisme)
MEDITÁRE s.f. Acţiunea, faptul de a medita; (rar) cugetare, meditaţie. [< medita].
(Dicţionar de neologisme)
MEDITÁ vb. I. intr. a cugeta, a gândi adânc, a reflecta. II. tr. a pregăti în particular un elev, un student. (< fr. méditer, lat. meditari)
(Marele dicţionar de neologisme)
meditá vb., ind. prez. 1 sg. meditéz, 3 sg. şi pl. mediteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
meditáre s. f., g.-d. art. meditării; pl. meditări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
MEDITÁ vb. 1. v. chibzui. 2. a visa. (Toată ziua ~ la ...) 3. a pregăti, a prepara. (Îl ~ la fizică de două ori pe săptămână.)
(Dicţionar de sinonime)
MEDITÁ vb. v. analiza, cerceta, examina, investiga, plănui, studia, urmări.
(Dicţionar de sinonime)
MEDITÁRE s. 1. v. cugetare. 2. meditaţie, pregătire, preparare. (~ unui candidat la facultate.)
(Dicţionar de sinonime)
MEDITÁRE s. v. meditaţie.
(Dicţionar de sinonime)