meditator

MEDITATÓR, -OÁRE, meditatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care meditează (4) un elev; preparator (4). – Medita + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MEDITATÓR ~i m. Persoană care meditează un elev; preparator; repetitor. /a medita + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MEDITATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Cel care dă lecţii particulare. [< medita + -tor].
(Dicţionar de neologisme)

MEDITATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care meditează (II); preparator (II, 3). (< medita + – tor)
(Marele dicţionar de neologisme)

meditatór s. m., pl. meditatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MEDITATÓR adj. v. cugetător, gânditor, meditativ, reflexiv.
(Dicţionar de sinonime)

MEDITATÓR s. preparator, (ieşit din uz) repetitor. (Şi-a luat un ~ la fizică.)
(Dicţionar de sinonime)