mefitism
MEFITÍSM s.n. (Livr.) Poluare a aerului cu mirosuri mefitice sau toxice. – Din fr. méphitisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MEFITÍSM s.n. (Franţuzism) Infectare a aerului prin emanaţii mefitice; atmosferă poluată. [< fr. méphitisme].
(Dicţionar de neologisme)
MEFITÍSM s. n. poluare a aerului prin emanaţii mefitice sau toxice. (< fr. méphitisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
mefitísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MEFITÍSM s.n. (Franţuzism) Infectare a aerului prin emanaţii mefitice; atmosferă poluată. [< fr. méphitisme].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
mefitísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)