mehenghi dex - definiţie, sinonime, conjugare
MEHÉNGHI, -GHE, (I) mehenghiuri, s.n., (II) mehenghi, -ghe, adj. I, S.n. Piatră cu care se încercau metalele preţioase. II. Adj. (Pop: adesea substantivat) Priceput, isteţ, abil; p. ext. şmecher, şiret: glumeţ, poznaş. – Din tc. mehenk.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MEHÉNGH//I ~e adj. şi substantival rar 1) Care manifestă agerime a minţii şi deşteptăciune; isteţ. 2) Care se orientează cu pricepere în orice situaţie, trăgând foloase; viclean; şmecher; şiret; hâtru. 3) Căruia îi place să glumească; bun de glume; glumeţ. /<turc. mehenk
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mehénghi (-iuri), s.m. – 1. Piatră de încercare. – 2. (S.m.) Viclean, făţarnic, hoţoman. – Var. mehenchi, mehengler. Tc. mehenk, din arab. muhakk (Şeineanu, II, 256; Lokotsch, 1498), cf. ngr. μεέγγi, bg. mehenk. – Der. mehenghe, s.f. (făţarnică).
(Dicţionarul etimologic român)

mehénghi adj. m., pl. mehénghi; f. sg. şi pl. mehénghe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mehénghi s. n., art. mehénghiul; pl. mehénghiuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MEHÉNGHI adj. v. abil, deştept, dibaci, glumeţ, hazliu, ingenios, iscusit, isteţ, îndemânatic, meşter, poznaş, priceput, şiret, şmecher, vesel, viclean.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: me meh mehe mehen meheng

Cuvinte se termină cu literele: hi ghi nghi enghi henghi