melancolic dex - definiţie, sinonime, conjugare

melancolic

[Sinonime]
MELANCÓLIC, -Ă, melancolici, -ce, adj. 1. (Adesea adverbial) Stăpânit de melancolie (1); înclinat spre melancolie. ♦ Care exprimă melancolie; care rezultă dintr-o stare de melancolie. ♦ (Despre lucruri, peisaje etc.; adesea adverbial) Care inspiră melancolie, care predispune la melancolie; trist, posomorât. 2. Care este bolnav de melancolie (2). – Din fr. mélancolique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MELANCÓLI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de melancolie; propriu melancoliei. Gând ~. 2) Care suferă de melancolie; bolnav de melancolie. 3) Care este curpins de melancolie. Caracter ~. 4) Care inspiră melancolie; în stare să producă melancolie. Muzică ~că. Privire ~că. /<fr. mélancolique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MELANCÓLIC, -Ă adj. 1. Stăpânit de melancolie, de tristeţe; deprimat; care are fire închisă. ♦ Care arată, care exprimă melancolie. 2. Care suferă de melancolie (2). [< fr. mélancolique].
(Dicţionar de neologisme)

MELANCÓLIC, -Ă adj. 1. (şi adv.) stăpânit de melancolie; deprimat. ♢ care exprimă melancolie; trist, posomorât. 2. care suferă de melancolie (2). (< fr. mélancolique)
(Marele dicţionar de neologisme)

melancólic adj. m., pl. melancólici; f. sg. melancólică, pl. melancólice
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MELANCÓLIC adj. 1. trist, (înv.) melanholicos. (Om ~; privire ~.) 2. v. elegiac. 3. posomorât, trist. (O noapte ~.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Melancolicşăgalnic
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: me mel mela melan melanc

Cuvinte se termină cu literele: ic lic olic colic ncolic