melesteu

MELESTÉU, melesteie, s.n. (Reg.) Făcăleţ (pentru mămăligă). – Din melestui (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MELESTÉ//U ~ie n. pop. Unealtă de bucătărie sub formă de băţ neted, folosită la mestecarea mămăligii, la zdrobirea legumelor fierte; făcăleţ; mestecător. /v. a melestui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MELESTÉU, melesteie, s.n. (Reg.) Făcăleţ. – Magh. mállasztó.
(Dicţionarul limbii române moderne)

melestéu s.n., art. melestéul; pl. melestéie
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MELESTÉU s. v. făcăleţ, râşniţă, sucitor, vergea.
(Dicţionar de sinonime)