menestrel

MENESTRÉL, menestreli, s.m. Poet şi muzicant din Franţa evului mediu, adesea ambulant, care cânta şi recita versuri acompaniindu-se cu un instrument; p. gener. cântăreţ popular. – Din fr. ménestrel.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MENESTRÉL ~i m. Poet şi muzicant ambulant din Franţa evului mediu. /<fr. ménestrel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MENESTRÉL s.m. Poet-muzicant medieval, care colinda castelele cântând şi recitând poezii; (p. ext.) cântăreţ popular. [< fr. ménestrel, cf. lat. pop. ministerialis – slujitor].
(Dicţionar de neologisme)

MENESTRÉL s. m. poet-muzicant ambulant din evul mediu, care cânta şi recita versuri acompaniindu-se cu un instrument; (p. ext.) cântăreţ popular. (< fr. ménestrel)
(Marele dicţionar de neologisme)

menestrél s. m., pl. menestréli
(Dicţionar ortografic al limbii române)