mercenar dex - definiţie, sinonime, conjugare

mercenar

[Sinonime]
MERCENÁR, -Ă, mercenari, -e s.m., adj. 1. S.m. Persoană angajată cu leafă într-o armată (străină); fig. persoană care, pentru bani sau pentru unele avantaje materiale, face orice fel de servicii. 2. Adj. Care aparţine mercenarilor (1), privitor la mercenari; care se compune din mercenari. – Din fr. mercenaire, lat. mercenarius.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MERCENÁR ~i m. 1) Ostaş în solda unei armate străine; lefegiu. 2) fig. Persoană care prestează orice activitate în schimbul unor avantaje materiale. /<fr. mercenaire, lat. mercenarius
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MERCENÁR s.m. 1. Militar angajat cu plată într-o armată străină; lefegiu. 2. (Fig.) Persoană care pentru bani, se pune în serviciul oricui, luptând pentru interese de orice natură. // adj. Care aparţine mercenarilor; format din mercenari. ♦ Care acţionează plătit. [Cf. fr. mercenaire, lat. mercenarius < merces – salariu].
(Dicţionar de neologisme)

MERCENÁR, -Ă I. s. m. 1. militar angajat cu plată într-o armată străină. 2. (fig.) cel care, pentru bani, se pune în serviciul oricui, luptând pentru interese de orice natură. II. adj. care aparţine mercenarilor; format din mercenari. (< fr. mercenaire, lat. mercenarius)
(Marele dicţionar de neologisme)

mercenár s. m., adj. m., pl. mercenári; f. sg. mercenáră, pl. mercenáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MERCENÁR s. (IST., MIL.) (înv.) joldunar, lefegiu, simbriaş, simbriot, stipendiat. (~ în armata otomană.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: me mer merc merce mercen

Cuvinte se termină cu literele: ar nar enar cenar rcenar