mercerie
MERCERÍE, (3) mercerii, s.f. 1. (Cu sens colectiv) Articole mărunte care servesc la cusut şi ca accesorii la îmbrăcăminte (aţă, nasturi, copci etc.). 2. Negoţ cu astfel de articole. 3. Magazin de mercerie (1). – Din fr. mercerie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MERCERÍE f. 1) (cu sens colectiv) Articole mărunte care servesc la cusut sau ca accesorii la îmbrăcăminte (aţă, nasturi, dantele, bijuterii etc.). 2) Magazin în care se vând astfel de articole. /<fr. marcerie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
MERCERÍE s.f. Lucruri întrebuinţate la cusutul, la garnisirea sau la repararea îmbrăcămintei etc.; mărunţişuri. ♦ Negoţul cu astfel de mărunţişuri. [Gen. -iei. / < fr. mercerie].
(Dicţionar de neologisme)
MERCERÍE s. f. 1. obiecte mărunte întrebuinţate la cusut, la garnisirea sau repararea îmbrăcămintei etc.; mărunţişuri. 2. negoţul cu astfel de obiecte. 3. magazin de mercerie (1). (< fr. mercerie)
(Marele dicţionar de neologisme)
merceríe s. f., art. mercería, g.-d. art. merceríei; pl. merceríi, art. merceríile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MERCERÍE f. 1) (cu sens colectiv) Articole mărunte care servesc la cusut sau ca accesorii la îmbrăcăminte (aţă, nasturi, dantele, bijuterii etc.). 2) Magazin în care se vând astfel de articole. /<fr. marcerie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
MERCERÍE s. f. 1. obiecte mărunte întrebuinţate la cusut, la garnisirea sau repararea îmbrăcămintei etc.; mărunţişuri. 2. negoţul cu astfel de obiecte. 3. magazin de mercerie (1). (< fr. mercerie)
(Marele dicţionar de neologisme)
merceríe s. f., art. mercería, g.-d. art. merceríei; pl. merceríi, art. merceríile
(Dicţionar ortografic al limbii române)