MERCERIZÁ, mercerizez, vb. I. Tranz. A trata firele sau ţesăturile de bumbac cu o soluţie de hidroxid de sodiu, pentru a le face mai netede, mai mătăsoase, mai compacte şi mai rezistente. – Din fr. mercériser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MERCERIZÁRE, mercerizări, s.f. Acţiunea de a merceriza şi rezultatul ei. – V. merceriza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A MERCERIZ//Á ~éz tranz. (fire sau ţesături de bumbac) A trata cu o soluţie chimică specială pentru a face mai neted şi mătăsos. /<fr. mercériser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
MERCERIZÁ vb. I. tr. A trata firele sau ţesăturile de bumbac cu o soluţie de hidroxid de sodiu pentru a le da luciu şi a le mări rezistenţa. [< fr. merceriser].
(Dicţionar de neologisme)
MERCERIZÁRE s.f. Acţiunea de a merceriza şi rezultatul ei. [< merceriza].
(Dicţionar de neologisme)
MERCERIZÁ vb. tr. a trata firele sau ţesăturile de bumbac cu o soluţie de hidroxid de sodiu pentru a le da luciu şi a le mări rezistenţa. (< fr. merceriser)
(Marele dicţionar de neologisme)
mercerizá vb., ind. prez. 1 sg. mercerizéz, 3 sg. şi pl. mercerizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
mercerizáre s. f., g.-d. art. mercerizării; pl. mercerizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MERCERIZÁRE, mercerizări, s.f. Acţiunea de a merceriza şi rezultatul ei. – V. merceriza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
MERCERIZÁ vb. I. tr. A trata firele sau ţesăturile de bumbac cu o soluţie de hidroxid de sodiu pentru a le da luciu şi a le mări rezistenţa. [< fr. merceriser].
(Dicţionar de neologisme)
MERCERIZÁRE s.f. Acţiunea de a merceriza şi rezultatul ei. [< merceriza].
(Dicţionar de neologisme)
MERCERIZÁ vb. tr. a trata firele sau ţesăturile de bumbac cu o soluţie de hidroxid de sodiu pentru a le da luciu şi a le mări rezistenţa. (< fr. merceriser)
(Marele dicţionar de neologisme)
mercerizá vb., ind. prez. 1 sg. mercerizéz, 3 sg. şi pl. mercerizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
mercerizáre s. f., g.-d. art. mercerizării; pl. mercerizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)