merță

mérţă (-ţe), s.f. – (Mold.) Măsură de capacitate pentru solide, egală cu 215 litri. – Var. mierţă. Sl. (sb., cr.) mjȅrica, din sl. mĕra „măsură” (Cihac, II, 193; Berneker, II, 50; Iordan, Dift., 95; Conev 78), cf. mag. mérce (Gáldi, Dict., 144). Cf. mear.
(Dicţionarul etimologic român)

Cuvinte care încep cu literele: me mer mert

Cuvinte se termină cu literele: ta rta erta