metageneză dex - definiţie, sinonime, conjugare

metageneză

METAGENÉZĂ s.f. (Biol.) Înmulţire în care alternează o generaţie sexuată cu alta asexuată. – Din fr. métagénèse.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

METAGENÉZĂ f. biol. Înmulţire în care are loc alternanţa unei generaţii sexuate cu alta asexuată. /<fr. métagénese
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

METAGENÉZĂ s.f. 1. (Biol.) Alternanţa a două generaţii: sexuată şi asexuată. 2. (Petr.) Faza finală a procesului de încarbonizare. [< fr. métagenèse, cf. gr. meta – după, genesis – generaţie].
(Dicţionar de neologisme)

METAGENÉZĂ s. f. 1. (biol.) alternanţa a două generaţii, sexuată şi asexuată. 2. (petr.) faza finală, geochimică, a procesului de incarbonizare. (< fr. métagenèse)
(Marele dicţionar de neologisme)

metagenéză s. f., g.-d. art. metagenézei
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: me met meta metag metage

Cuvinte se termină cu literele: za eza neza eneza geneza