metalocromie
METALOCROMÍE s.f. (Tehn.) Arta de a colora suprafaţa metalelor. – Din fr. métallochromie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
METALOCROMÍE s.f. Arta de a colora suprafaţa metalelor. [Gen. -iei. / < fr. métallochromie].
(Dicţionar de neologisme)
METALOCROMÍE s. f. tehnică a colorării suprafeţelor metalice. (< fr. métallochromie)
(Marele dicţionar de neologisme)
metalocromíe s. f., g.-d. art. metalocromíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
METALOCROMÍE s.f. Arta de a colora suprafaţa metalelor. [Gen. -iei. / < fr. métallochromie].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
metalocromíe s. f., g.-d. art. metalocromíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)