metastabil

METASTABÍL, -Ă, metastabili, -e, adj. (Despre echilibru) Care aparent este stabil, dar care la cea mai uşoară perturbaţie exterioară se distruge. – Din fr. métastable (după stabil).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

METASTABÍL, -Ă adj. 1. (Despre o stare de echilibru) Care se distruge la o uşoară perturbaţie. 2. (Despre un nivel energetic) Care are o viaţă relativ lungă. [Cf. fr. métastable].
(Dicţionar de neologisme)

METASTABÍL, -Ă adj. 1. (fiz.; despre echilibru) aparent stabil, dar care se distruge la o uşoară perturbaţie exterioară. 2. (despre un nivel energetic) care are o viaţă relativ lungă. (< fr. métastable)
(Marele dicţionar de neologisme)

metastabíl adj. m. (sil. mf. -sta-) stabil
(Dicţionar ortografic al limbii române)