meteor dex - definiţie, sinonime, conjugare

meteor

[Sinonime]
METEÓR, meteori, s.m. 1. Fenomen atmosferic de natură apoasă, electrică sau optică. 2. Fenomen care constă în apariţia, pe bolta cerească, a unui punct luminos (reprezentând corpuscule cosmice pătrunse în atmosfera terestră) care se mişcă cu mare viteză, lăsând uneori o dâră care se stinge după scurt timp; stea căzătoare. [Pr.: -te-or]. – Din it. meteora, ngr. metéoron, fr. météore, germ. Meteor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

METEÓR ~i m. 1) Fenomen care se produce în atmosfera terestră (fulger, trăsnet, ploaie etc.). 2) Corp ceresc care, traversând atmosfera terestră, produce o dâră de lumină de scurtă durată; stea căzătoare. [Sil. -te-or] /<it. meteora, fr. météore, germ. Meteor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

METEÓR s.m. 1. Nume dat fenomenelor meteorologice (fulgere, trăsnete, ploaie, rouă etc.). 2. Punct luminos care apare noaptea pe cer şi se deplasează cu mare viteză, lăsând uneori o dâră care se stinge după scurt timp; stea căzătoare. 3. Telegramă care conţine date meteorologice. [Pron. -te-or. / < fr. météore, it. meteora, germ. Meteor, cf. gr. meteorosprezent în aer].
(Dicţionar de neologisme)

METEÓR1 s. m. 1. fenomen meteorologic (fulger, trăsnet, ploaie, rouă). 2. punct luminos care apare noaptea pe cer şi se deplasează cu mare viteză, lăsând uneori o dâră care se stinge după scurt timp; stea căzătoare. 3. telegramă care conţine date meteorologice. (< fr. météore, germ. Meteor, gr. meteoron)
(Marele dicţionar de neologisme)

METEOR2(O)- elem. „fenomen atmosferic”, „meteorologic”. (< fr. météor/o/-, cf. gr. meteoros)
(Marele dicţionar de neologisme)

meteór s. m. (sil. -te-or), pl. meteóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
METEÓR s. (ASTRON.) stea căzătoare, (înv.) arătare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: me met mete meteo

Cuvinte se termină cu literele: or eor teor eteor